Întotdeauna vor exista…

Întotdeauna vor exista oameni care să profite de bunătatea sau de răutatea ta.

Nu cred că există sportiv pe lumea asta…

Nu cred că există sportiv pe lumea asta care să nu-și dorească să câștige sau care să lupte pt.a fi învins.
Fiecare în parte luptă pt.victorie, nu pt.eșec.
Oricine poate avea o zi mai bună sau mai rea.
Victoria ține de foarte mulți factori.
Victoria nu ține doar de dorința de a învinge…pe care o au toți luptătorii în sânge, ci și de modul de abordare a partidei, de modul pregătire, de starea și forma fizică a momentului, de tehnică, de experiență, de vârstă, de curajul și inima fiecărui luptător și de medicația folosită.
Calitatea dă calitate.
Nu există cale de mijloc.
Nimeni nu s-a născut învingător, așa cum nu toți știu să câștige.
Învingători sunt numai cei ce aleg să lupte, nu cei ce vorbesc de pe margine.

Cine nu învață din greșelile trecutului, merită tot ce li se întâmplă pe viitor.

Despre succes…

Despre succes nu poți vorbi decât atunci când îl ai.
Restul sunt vise sau vorbe goale, aruncate-n vânt.

Demult…

S-a întâmplat, într-o zi, demult, a tinereților mele!
O Ea, nu vreau să îi dezvălui numele, pt.că soția mea are multe prietene cu nume asemănător, mi-a sugerat, chipurile pt.a ne cunoaște mai bine, să mergem la sfârșit de săptămână la un club de fițe, situat într-o zonă destul de discretă și scumpă.
Zis și făcut!
Și cum afară era urât, mi-am aranjat rapid treburile peste tot și i-am acceptat bucuros propunerea.
Ajuns la locația respectivă, nefiind un obișnuit al cluburilor de fițe, am intrat sfios înăuntru.
Chiar în stânga noastră, la o masă vecină, stăteau doi băieți și o Ea, măruntă și grasă ca o purcică în miniatură.
Mai mult ca sigur era prietena unuia dintre ei, pt.că respectivul o ținea tacticos și fascinat de mână, ascultându-i fermecat discursul.
Micuța făptură, strident machiată, arăta de parcă toate culorile vii ale lumii își dăduseră întâlnire pe chipul ei umflat și palid.
Semăna cu o sorcovă din vremea copilăriei mele 🙂
Dându-și continuu ochii peste cap, vorbea mierlos, din vârful buzelor ei subțiri, pe care și le țuguia prefăcut, de ajunsese-m să-mi imaginez că o văd pe coana Chirița din piesa lui Vasile Alecsandi 🙂 .
Privind-o discret, nu mă puteam abține să nu zâmbesc continuu tâmp, împotriva voinței mele, fapt care mi-a atras un gest de mică gelozie din partea partenerei mele ocazionale.
Mai mult decât mirat, aveam senzația că vizionez ca prin vis, o comedie bufă ieftină.
Pe cei din dreapta, datorită discreției lor nici nu i-am remarcat, pe cei din spatele nostru nici atât.
Apariția spectaculoasă unei ,,piți” veritabile, al cărui aspect bombastic provocator, nu putea trece neobservată, mi-a distratras total atenția de la cei trei, lăsâdu-mă cu gura căscată.
Muzica și zgomotul începuse să încingă atmosfera din interior, iar eu, deși eram cu altcineva la masă, pur și simplu nu îmi mai puteam dezlipi privirile de pe frumoasa super-tunata, nou venită…fapt care mi-a iritat vizibil partenera.
În acea noapte, în acel local, ea era Centrul și punctul de atracție al Universului.
Și cum vorba aia, femeia are o coastă de drac și un ochi la spate, respectiva mi-a remarcat privirea, aruncându-mi instant un fulger sfidătoar, privindu-mă de sus, cu aroganță de mare divă.
Doar mă aflam în casa, pe teritoriul și în habitatul ei, unde probil era stăpână absolută.
Umilit de insistența prostească a privirilor mele, conștient de faptul că nu mă puteam controla să nu o privesc, am decis pe loc să plec.
Mi-am plătit rapid nota, mi-am luat de mână partenera, de parcă cu teama de a nu mi-o fura cineva…și am părăsit rușinat localul, zâmbindu-mi totodată fericit în gând, pt.ocazia de a rămâne singur cu ea.
Ne-am luat pt.puțin timp cu vântul în piept până la mașină, unde ne-au trebuit vre-o 5 minute să ne oprim din tremurat.
Afară erau cel puțin – 15 grade Celsius, iar vântul amplifica și mai tare frigul, făcând să îți înghețe sângele în vene!
După câteva mângâieri și săruturi timide dar tandre, am pornit încordat spre casă, nimerind la căldura unui hotel din apropiere, pe care datorită partenerei mele nesătule de iubire, nu l-am mai putut părăsi decât epuizat, tocmai spre dimineață.
Orbit de strălucirea soarelui și de toată acea descărcare, am plecat fericit spre casă, bucuros de noaptea ce tocmai a trecut.