N-am găsit altă rimă…

N-AM GASIT ALTA RIMA 🙂

Chiar dacă-n taina îl iubești pe Blaga
Și mai mereu te-amuză Caragiale,
Că-ci eşti un fin observator al ironiei sale,
Eşti cel ce ai umblat mereu hai-hui prin Cismigiu,
Şi-ai hoinărit tăcut
Cât e ziua de mare,
Ca un elev deştept, ce e de mult diliu
Şi fără cea mai mică apărare.

De spui că îl adori pe Eminescu
i c-ai ajuns să-l înțelegi și pe Nichita,
E evident ca n-ai trecut prin școală,
Ca boul sau…mă rog, ca vita.

De-ți este puțin dor de un Coşbuc,
Sau să-l citești și pe Arghezi,
Poți sta pe-o bancă să privești năuc,
Sorbind ușor din ceai precum englezii.

De vrei să umbli printre amintiri,
Te poți duce la Belu…
Acolo se-odihnesc pentru-ale lor sclipiri
Și-au întristat și cerul,
Toți marii noștri bravi români
Ce au sfidat eternul.

Te poți plimba tăcut printre morminte
Și poți s-asculți povești demult nescrise,
Despre artiști ce nu mai sunt,
Dar au fost plini de vise.

Lasă un răspuns